Vocabular

gogoi = gunoi

atou = tract0r

tae , tae , chichimi = sare,zahar si grasimi(asta o aude mereu la TV si repeta toata ziua)

paă = repara

cacaaaa = ciocolata

liga = sapaliga(are una mica si se joaca toata ziua in gradina cand face treaba cu mami)

patoi = pateu

Ieri,desi nu era frig,batea vantul iar noi am fost nevoiti sa stam mai mult afara sa montam hidroforul.Asa ca a stat si David cu noi,ca nu ii place sa stea singur in casa si nici eu nu il las decat cate 5 minute singur daca nu am incotro.Asa ca , desi nu a fost imbracat subtire,pe seara a facut temperatura si tuşea putin.Avea 38,5.I-am dat imediat Panadol si Humex si i-am bagat in picioare sosete cu otet.Si-a revenit cam intr-o ora,desi nu de tot.Insa a aparut alta problema : diareea.I-am fiert o mana de orez cu 2 cani de apa cam 10 minute dupa ce a inceput sa clocoteasca.Pana s-au umflat boabele de orez.Apoi am racit zeama si i-am pus-o in biberon cu foarte putin lapte(asta ca sa il determin sa bea).I-am dat si de dimineata la fel,cand a cerut lapte.

Acum inca nu i-a trecut diareea,a mai facut azi de dimineata iar.Asa ca i-am facut ceai de menta si l-am pus la racit,dupa care il voi amesteca(150 ml) cu o jumatate de pliculet de Smecta si ii voi da sa bea.Sper sa vrea.Oricum astazi nu ii dau decat covrigei,grisine si ii prepar putin orez cu piept de pui.Iar in loc de apa ii voi da ceai cu Smecta.Asa ca,de sete,va trebui sa bea.

Bine macar ca a scapat de temperatura.In caz ca revine ii voi pune un supozitor Novocalmin.

Am revenit

Revin cu postarile pe blogul baiatului meu.Nu am mai scris de mult si as vrea sa incep sa postez mai des.

Nici nu imi vine sa cred cat de repede poate sa creasca.Aproape ca nu am timp sa ma bucur asa cum as vrea de anii acestia.Daca nu am avea atatea poze,filmulete si amintiri aproape ca as spune ca un an si 10 luni(pe 16 Iulie) au trecut ca vantul.

Acum, tati este "tita","tata","tati" si eu sunt "mima","mami","mama" dupa cum are el chef si dispozitie.

A inceput sa aiba preferinte la mancare,imi spune ce vrea sau imi arata daca nu stie cum se numeste sau nu poate pronunta.Si la imbracaminte la fel.A primit de curand un tricou cu un culturist desenat pe el(asta pentru ca cel care i l-a daruit s-a gandit sa ii faca o surpriza,ca tati este sportiv),insa el nici nu vrea sa il vada.Mai are si alte tricouri aceeasi culoare si, inainte sa il imbrac,trebuie sa le verifice sa vada daca este acel tricou sau altul.

Cunoaste toate componentele unui motor de masina si unde sunt acestea,desi le pronunta pe limba lui.

Tati i-a facut ,pe o placa de polistiren,un mic insectar unde,atunci cand prinde o insecta,o fixeaza cu un ac.Asa a inceput sa invete cum arata si cum se numesc insectele.

Viata in natura ii ofera o multime de lucruri bune de invatat si la care alti copii,care traiesc tot timpul in oras,nu au acces.

Eu ii arat toate legumele si fructele,ii spun ce facem cu ele si cum se numesc.Stie si culorile.

Nu se sperie de tunete sau fulgere,pentru ca tati si mami i-au explicat ca ele se produc atunci cand norii se izbesc unul de altul in cer.Asa ca de cate ori tuna el ne explica :" mami norii buuuum,tuna"

Stie sa deosebeasca sunetul unui motor de masina de cel al unui motor de tractor.

Stie multe animale si cum fac ele.

Ii place sa se joace cu nepotii vecinilor nostri si sa ii urmareasca atunci cand ei se joaca(pentru ca ei sunt mai maricei).

Desi a crescut mai mult singur,ca pe aici nu prea sunt copii(decat in vacante),am un baiat foarte sociabil care,desi cand cunoaste pe cineva ,este un pic mai retras la inceput,in scurt timp se imprieteneste cu toata lumea.

Ploaia

M-am trezit de dimineata si am vazut ca ploua.
Mi-am adus aminte de zilele de vara,cand eram la bunici,iar bunica strangea apa de ploaie in butoaie si ne spala cu ea.Pentru spalatul pe cap,imi amintesc ca facea o solutie cu cenusa,care se numeste in Moldova "leşie".Imi pare tare rau ca nu mai stiu reteta folosita de bunica mea. Dupa ce ne spala,tin minte ca aveam un par lucios care scartaia cand bagam mana prin el.
Tot cu apa de ploaie stransa uda si gradina de legume atunci cand se usca pamantul.

Apa inseamnă viaţă, dezvoltare şi progres. Rezervele de apă disponibile pe pământ sunt totuşi limitate. Apa de ploaie – care poate fi considerată un cadou din cer – poate ajuta la înlocuirea apei potabile valoroase şi deci la protejarea rezervelore.


Apa „moale” de ploaie este ideală pentru udat deoarece conţine mai puţin calcar decât apa potabilă.

Apa de ploaie, care ar trebui sã fie cea mai curatã apã naturalã (devenitã astfel printr-o distilare naturalã) poate prezenta dizolvate anumite impuritãþi de tipul: CO2, NH3 sau chiar H2S, SO2- ca urmare a contactului prelungit cu aerul.

Colectarea si refolosirea apei de ploaie reprezinta un mod inteligent si eficient de a ajuta natura sa se întretina prin ea însasi. Totul este sa vrei.


Daca ai gradina, este minunat sa folosesti apa de ploaie pentru a o iriga reducând astfel un consum suplimentar, facând în acelasi timp economie de apa dar si economie de bani.

Dintre toate apele naturale, apa de ploaie este cea mai curata.Ea dizolva in drumul ei prin atmosfera mai ales bioxid de carbon,iar in regiunile industriale, bioxid de sulf si hidrogen sulfurat.O parte din apa cazuta pe pamant cu un continut ridicat de bioxid de carbon,strabatand straturile de pamant,dizolva carbonatii de calciu si magneziu,transformandu-i in bicarbonati solubili.

Daca intalnesc straturi impermeabile aceste ape se aduna,formand apele subterane.Apele subterane iesind la suprafata pamantului,dizolvand saruri,for meaza izvoare minerale.Cand temperatura acestora este ridicata,uneori pana la 100 grade C,ele se numesc izvoare termale.

Uite asa mi-am gasit eu baietii acum 2 zile la pranz,cand am venit din gradina.Pai cum sa ma abtin si sa nu ii pozez?

Astazi baiatul nostru implineste 1 an si jumatate la ora 18.35.

Sa ne traiesti iubirea mamei,sa fii sanatos si sa ai parte in viata numai de oameni buni.

Te iubim enorm si toata viata iti vom fi alaturi.

Minunii mele cu ochi albastri

Lângă leagăn de George Coşbuc
Dormi acum, odorul mamei,
Dormi că eşti pe prag,
Strânse-n aripa năframei
Flori de rug ţi-am pus,
din vale Roşii strămători de bete,
Să fii drag aşa la fete,
Cum eşti drag măicuţii tale,
Dragul mamei, drag.
Ieri pe când cântau cocoşii,
Peste piept ţi-am pus
La cămaşă panglici roşii,
De deochi, ca el să piară
Unde spaime-l înspăimântă
Şi cocoşii-n zori nu-i cântă
Să rămâi curat,
ca faţaSoarelui de sus.

Dormi în pace şi te scoală
Tânăr plugărel!
Azi prin somn mi-ai râs în poală
Şi te-am dus plângând sub cruce.
Maica Domnului când vine
Pune-o mână peste tine,
Măr de aur ea-ţi aduceS
ă te joci cu el.

Nouă luni în zori, pe rouă,
Tot ţi-am descântat,
Joi curate, alte nouă
Să ai inimă curată
Şi să fii păzit de ele,
Şapte stele, logostele
Fie-ţi scrise-n cer şi-o fată
Mândră de-mpărat.

M-am rugat de ursitoare
Pentru capul tău,
S-odrăsleşti, ca rupt din soare,
Toată lumea să te placă;
Dar nici fapt şi pus-din-ură,
Nici un fel de-aruncătură,
Nici un farmec să nu-ţi facă
Nici un rău.

Dormi, plugarul meu, în pace,
Scumpul meu odor!
Mare-al mamei, te vei face;
Să te văd cu noi la masă,
Şi-alergând cu drag pe luncă
După tatăl tău la muncă,
Tânăr voinicel, prin casă
Mamei de-ajutor!
Uite-l ici şi-ntr-altă parte,
Ochii-n cap îi fug
;Îl trimiţi şi-i şi departe
S-aduci poala cu surcele.
Ş-aduci apa cu cofiţa,
Tatei să-i deschizi portiţa
Când se-ntoarce, frânt de trudă
Seara de la plug!

O, de te-aş vedea eu mare,
Să mă duc şi eu
La amiazi cu demâncare
Unde-ţi fi, la plug, la coasă!
Să-mi ochesc atunci la horă
Dintre-atâtea fete-o noră
Dormi şi creşti, şi fă-te mare
Plugăraşul meu!

Mamei mele, care nu mai este,...cu dragoste

BUNA VESTIRE
de Tudor Arghezi

Draga mama, draga mama,
Panza iar mi se destrama.
Sufletul si-acum ma doare,
Trupul iar, in cingatoare,
Bratul mi se leneveste,
Fusul scapa dintre deste,
Firul rasucit, din furca,
Mi se-nnoada si se-ncurca,
Acul floarea vrea s-o-nceapa
Si se-ntoarce si ma-nteapa.
Dau s-aleg si dau sa cos
Si-mi iese lucrul pe dos.
Ochiul uda in nestire
Borangicul cel subtire.
Gandurile mi-s amare
Ca izvoarele de sare.
In tot ce vreau si gandesc
Aiurind ma pomenesc.
Mama draga, mama draga,
Parca-mi creste-n san o fraga.
Am fost vinerea la schit:
M-am rugat si m-am smerit.
Ce sa cred si ce sa fac,
Cu mine ca sa ma-mpac?
Ma simt pe la innoptat
Ca un zarzar scuturat,
Inclestat in radacina
De-o zvacnire de rasina.
Si-uneori sant ca o craca,
Singura care se-apleaca,
Singura ce se framanta,
Singura plange si canta,
Singura se incovoaie
De un gand ascuns de ploaie,
Ca o pasare in foi.
Draga mama, imi nazare
Ca din brau pe la-nserate
Inviem si santem doi.